Vasile PoenaruEditura CORESI Publishing House

Concursul săptămânii       Librăria         Publicați cu noi!        Contact




www.LibrariaCoresi.ro



Un maestru al poeziei haiku:

George Rizescu, un scriitor plin de umor, neîntrecut mânuitor al satirei și ironieiDANIEL ONACA

Câteva informații importante:

Daniel Onaca, trăitor în Suedia, dar care colaborează la spaţii virtuale de lirică niponă din România, a plecat la drum în haiku păstrând formula 5-7-5, dar, în linii mari, şi alte elemente formale, de la cezură la kigo. Are însă şi elemente personale, de pildă în primul volum, O iarnă scandinavă, „grupează” poemele: primul ciclu sunt „Împerecheri iernatice”, câte două texte „Poeme cu public”, apoi „Două poeme cu turle” ş.a., al doilea ciclu fiind „Şapte şoapte-n şapte şiruri” (în care avem, de pildă, un grupaj în care apare şi alt element numerologic, după doi, trei, şapte ş.a. – fiecare uneori şi cu o posibilă simbolistică subiacentă, am putea conchide, cifra 11, este prezentă în diferite alăturări), creând, astfel, un anume tip de „continuitate” între poemele grupate, care se „sprijină” şi în înţeles, dar şi creând un „cadru general”. Tematic/ ca „atmosferă”, regăsim şi cadrul natural, dar şi cel citadin, de pildă („autoturismul –/ polei pe carosabil/ şi căprioara”), ori elemente specifice unui loc anume („joc în zăpadă –/ copii plecaţi acasă/ îngerul rămas” – „îngerul”, aici, fiind, ne explică autorul, acea formă rămasă pe nea după cineva care, culcat pe spate, mişcă membrele lateral, aşa cum se practică în Suedia); sau un poem mai curând spre senryu, cu o notă de umor subtil: „mesaj matinal/ fără diacritice – / urme pe omăt”, ori din universul casnic/ de sărbătoare a Crăciunului: „cetină de brad/ răsfirată pe covor –/ andrele cadou” ş.a. O notă şi pentru ciclul „Şapte poeme cu aluzii folclorice”, în care autorul aduce în textele sale tradiţii, mituri, superstiţii legende ori credinţe ş.a. ale poporului nostru, de la usturoiul de Sfântul Andrei la lupi şi vârcolaci, solomonari şi zmei.

Sigur, mai sunt şi alte paliere tematice/ formale asupra cărora am putea zăbovi. De pildă asupra unor texte legate de lună, dar fără a forţa paralela cu tsukimi („privitul lunii”) al japonezilor, şi cu toată varietatea terminologică şi/ sau spirituală aferentă. Ori, de pildă, în ton cu prefacerile Europei de azi (nu pătrundem aici în nuanţele discuţiei creştini arabi versus emigranţi arabi, musulmani la origine, acum în Europa): „o stea sus în vârf –/ strânşi în jurul bradului/ copii de arabi”.

Structural vorbind, al doilea volum, Roua anului 2016, este împărţit astfel: 1. Iarna pe Valea Nissanei (cu „grupe de câte trei poeme, la fiecare „ciclu”), 2. Primăvara la Malmö, 3. Cu cârşeagu pe poceacă – poeme în grai bănăţean, 4. O vară prin Albania, 5. Final bucureştean, şi, în final, înainte de postfaţă, un „Epilog”, tot din trei poeme.

„Cu cârşeagu pră poceacă – poeme în grai bănăţean” (care au în final un necesar mic glosar) este un ciclu interesant din mai multe puncte de vedere. (Nu este un caz singular în domeniul haiku; între altele, am publicat în revista „Poezia” un dialog în care am discutat şi pe tema scrierii de haiku în dialect cu Djurdja Vukelici Rozici, din Croaţia, care folosea dialectul kajkavian.) Tezaurul regional/ dialectal al limbii noastre este prea puţin valorificat în limba română, în poezie, fie că vorbim de lirica „occidentală”, fie de cea de sorginte niponă.

Aşadar, Daniel Onaca este mai curând un adept al „formulei” „clasice”, aşa cum a ajuns ea la noi, cu 5-7-5 (cerinţă cel mai atent respectată), dar şi kireji, kigo ş.a., însă asta nu înseamnă că păstrează acest drum totdeauna, fără a păşi pe terenuri care ar putea genera şi o discuţie mai nuanţată, ori/ şi pe cărări/ trenduri ale zilelor noastre, care au generat dezbaterile amintite mai sus (exemple din cele două volume: „elanul seara –/ scrâşnetul unei frâne/ la întâlnire”; sau: „lumini de neon – / surâde cerşetorul/ străin în oraş”; ori, din volumul pe care îl prefaţăm acum, şi din altă perspectivă: „plimbare pe pod –/ o pălărie de pai/ prinde privirea”). Una peste alta Daniel Onaca, după cum se vede din aceste două volume, a păşit pe tărâmul haiku ca un autor născut în limba română, ştiutor al felului de a vorbi al bănăţenilor (pe care-l evidenţiază în creaţiile sale), dar şi trăitor în Suedia – fapt pe care, de asemenea, se vede, uneori, şi în aceste texte, într-un fel sau altul.

Marius Chelaru


În cadrul Proiectului eLiteratura, lui Daniel Onaca i-au apărut următoarele cărţi:


În pregătire:

Puteți obține cărțile lui Daniel Onaca:


Doriți să ne trimiteți un mesaj? Folosiți, vă rugăm, acest formular.
Doriți să publicați o carte? Publicați cu noi! Informații aici: www.ePublishers.info